Concluziile celei de-a II-a ediții a dezbaterii “Cercetare și inovare în medicină și farmacie”

Club Antreprenor a organizat marți, 25 ianuarie 2022, cea de-a II-a ediție a dezbaterii online Cercetare și inovare în medicină și farmacie.

Evenimentul online, dedicat profesioniștilor din sistemul medical – spitale, farmacii, producători de medicamente, companii producătoare de echipamente de profil, laboratoare medicale, instituții de învățământ din sector, entități care fac cercetare medicală, rețelei naționale de medici de familie, precum și actualilor sau viitorilor pacienți și-a propus să realizeze o radiografie exactă a sectorului medical și să prezinte obiectivele și țintele pentru următorii ani.

Partenerii evenimentului au fost: HTTS; ARPIM; ARGGO; Paradise Tour

Responsabilitatea autorităților este să se asigure că pacienții vor avea acces la rezultatele inovației medicale

„Genomica farmaceutică, biotehnologia, inteligența artificială, imunoterapia, chirurgia robotică, dispozitivele medicale printate 3D, alături de realitatea virtuală reprezintă doar câteva dintre ariile inovative, care conturează noua paradigmă a îngrijirilor medicale”, a precizat consilierul prezidențial în Departamentul de Sănătate Publică, Dr. Diana Loreta Păun. 

Consilierul prezidențial a subliniat faptul că autoritățile au responsabilitatea de a se asigura că pacienții vor avea acces la aceste rezultate inovative din domeniul medical, în condiții optime, la cel mai înalt grad științific, medical și al profilului de siguranță, însă pentru ca acest obiectiv să poată fi îndeplinit este nevoie atât de leadership, cât și de personal medical și resurse adecvate. Potrivit Dianei Păun, colaborarea în domeniul cercetării și susținerea parteneriatului extins (stat – mediu de business – mediu academic – societate civilă) este esențială.

Prin PNRR vor fi oportunități de finanțare extraordinare, în domeniul medical ele referindu-se la două mari capitole: unul ce cuprinde reformarea sistemului de sănătate și un pilon dedicat infrastructurii.

„O reformă a management-ului este absolut obligatorie de la nivel de autorități, manageri de spitali până la organizarea unor zone de cercetare în domeniul medical”, a apreciat Diana Păun.

De asemenea, un rol important îl va avea digitalizarea, care ocupă un capitol separat dar care acoperă toate domeniile de interes, inclusiv cel al Sănătății. Există în plus, la nivel european, oportunități financiare separate de PNRR: Planul European de combatere a Cancerului, care beneficiază de 4 miliarde euro, bani pe care va trebui să-i acceseze și țara noastră.

„Un exemplu care leagă Planul European de combatere a Cancerului de Planul Național de Redresare și Reziliență este crearea unui centru virtual de expertiză în domeniul cancerului. În acest moment, lucrăm la conectarea tuturor celor interesați pe zona de cercetare medicală în acest domeniu, pentru a constitui acest grup de lucru virtual, care ne va permite accesarea fondurilor din PNRR”, a subliniat consilierul prezidențial Diana Păun.

Adrian Streinu–Cercel, Preşedintele Comisiei de Sănătate din Senat – Legislația națională în domeniul cercetării nu este tocmai suportivă

Tinerii cercetători trebuie să aibă acces la platourile tehnice, dar și veniturile necesare procesului de cercetare.

România are interesul de a susține industria autohtonă de medicamente prin taxa de clawback, astfel încât producătorii de medicamente, inclusiv medicamente inovative, să aibă o „scutire” pe perioada recuperării investiției.

„Credem că în acest fel putem să stimulăm puțin industria românească de profil. Este foarte important ca tânăra generație să fie implicată în această problemă, cu ajutorul lor să putem avea o sănătate liniștită și bună, astfel încât noile molecule care se descoperă să fie cât se poată de binevenite. Dacă armonizăm puțin cadrul de cercetare, inovare și dezvoltare rezultatele nu vor înceta să apară”, a menționat Preşedintele Comisiei de Sănătate din Senat, Adrian Streinu–Cercel.

În România, din păcate, legislația în domeniul cercetării nu este întocmai suportivă, din această cauză trebuie pus un accent mai puternic pe partea de achiziție, în cadrul programelor de cercetare, consideră Streinu–Cercel.

Între universitățile de Farmacie și industria de medicamente există un parteneriat foarte strâns la nivel de cercetare doctorală

Felicia Gligor, Vicepreședintele Colegiului Farmaciştilor din România, consideră că revenirea rezidențiatului în industria farmaceutică este un câștig.

„Toți colegii mei din facultățile de Farmacie merg în parteneriate nu numai cu industria, ci și cu spitalele când vine vorba de cercetare. Încercăm să punem bazele atât în facultate pentru a putea pregăti noii specialiști, cât și în parteneriatul acesta cu industria: pregătirea lor să fie adaptată cerințelor industriei farmaceutice actuale. Această specializare a mai fost prin anii !90, dar s-a renunțat probabil din cauza faptului că facultățile nu au reușit să țină pasul cu avântul deosebit pe care industria pharma îl luase”, a subliniat doamna Gligor.

Viitorul în farmacie

Mai multe studii care au fost făcute la nivel european, au arătat că încrederea pacienților în farmacii și în farmaciști a crescut, în al doilea an din pandemie. Însă, acest lucru vine la intersecția cu celelalte studii care arată că, pandemia a făcut ca toți oamenii, pe care noi în numim în linia întâi (toate joburile care presupun interacțiunea unu la unu), au început să se reprofileze.

„Tehnologia este o unealtă pe care am început să o folosim ca atare; o unealtă la care nu ne mai uităm suspicios, pentru că vine în ajutorul nostru. Focusul companiei a fost să creăm aceste unelte care să vină în ajutor, să sprijinim farmaciștii și tinerii farmaciști să rămână în farmacie și să cultive aceste relații pe care le au cu pacienții”, a punctat Ana Gavrilă, Product Manager, HTSS.

Relația farmacist – client este un pilon foarte important

„Datorită legislației și normelor care sunt în vigoare, pacienții nu aleg neapărat o farmacie pentru prețuri sau portofoliu, ci un bun considerent pentru care ei revin în aceeași farmacie este chiar relația pe care o au cu farmacistul”, a adăugat reprezentanta High-Tech Systems & Software.

Dan Zaharescu, Director Executiv, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) – În România putem vorbi doar de cercetare farmaceutică aplicativă

Cercetarea farmaceutică fundamentală care duce la descoperirea de noi molecule și de noi mecanisme de tratare a unor boli nu se poate face în România din cauza lipsei resurselor necesare.

„Industria farmaceutică românească, din păcate, nu a putut beneficia nici de sprijin din partea autorităților în această direcție, și nu a putut beneficia nici de un cadru legislativ favorabil care să ducă la dezvoltarea sa”, a punctat Dan Zaharescu.

Ani de zile industria farmaceutică românească s-a dezvoltat conform principiului „prin noi înșine” – cu resurse proprii, deosebit de limitate, spre deosebire de industria inovatoare, industria medicamentelor inovative care beneficiază de resurse private extrem de însemnate, ce permit descoperirea de noi molecule.

„România a cunoscut o perioadă de înghețare profundă a accesului la medicamente inovative în intervalul 2008-2015. A fost o perioadă de 7 ani în care nu a intrat niciun medicament inovator în piață, din această cauză manifestându-se niște întârzieri majore în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovative”, a completat Directorul Executiv al ARPIM.

Impactul digitalizării în industria de healthcare

Majoritatea industriilor au fost nevoite să facă o schimbare uriașă de perspectivă pentru a se adapta mediului de lucru la distanță, reușind să realizeze acest lucru, în mare parte, cu tehnologii deja existente pe piață, dar care au găsit în această criză o perioadă propice să-și facă remarcată utilitatea și să crească: soluțiile de comunicare și lucru la distanță, magazinele online, serviciile de curierat, transport sau livrare la domiciliu, care și-au suplimentat portofoliul cu livrarea de medicamente sau de rețete medicale, a punctat Răzvan Ghenu, Digital Business Advisor, ARGGO.

„În industria medicală tehnologia se schimbă din ce în ce mai mult, dar și activitățile pe care le facem depind din ce în ce mai mult de tehnologie. Tehnologia ne ajută să reducem costurile, să eficientizăm fluxurile de business, să creștem profitul, reușind să redefinească modul în care interacționăm cu clienții”, a adăugat Răzvan Ghenu.

Digitalizarea serviciilor medicale nu este un subiect nou, dar rămâne un subiect de actualitate deoarece atât furnizorii de servicii medicale, cât și pacienții au înțeles faptul că majoritatea tehnologiilor au un impact major în oferirea serviciilor medicale, a completat acesta.

Un business performant în medicină trebuie să aibă în punctul central omul și comunicarea

Siguranța pacientului și inovația în medicină sunt cele două obiective majore de care doamna Dana Mihaela Jianu s-a preocupat în ultimii 28 de ani, atât în mediul privat fiind fondatoarea clinicii ProEstetica, cât și în cadrul instituțiilor majore, în prezent dânsa fiind președintele Societății Românea de Chirurgie Estetică.

„Am observat, pe parcursul acestor ani în care nu am avut niciun incident major în practicarea specialităților noastre chirurgicale că umanizarea este un obiectiv pe care trebuie să-l avem constant în vedere. Atât digitalizarea, cât și umanizarea sunt corelate atunci când vorbim despre a acorda serviciilor medicale oamenilor”, a completat Dana Mihaela Jianu, fondator ProEstetica Medical și Președinte al Societății Române de Chirurgie Estetică.

Înregistrarea evenimentului poate fi văzută aici: