Interviu cu Elena Ștefănescu și Andrei Ștefănescu, fondatori, Studio ae
Am avut șansa să lucrăm pentru
lideri în domeniile lor de activitate
De unde pasiunea pentru arhitectură? Ce v-a determinat să alegeți această profesie nobilă?
Elena Ștefănescu: Am început să desenez cu mult înainte de a începe să scrie. Acest talent, pot să-i spun, la desen a fost și este dublat de pasiunea pentru matematică, în special pentru geometrie. Sunt recunoscătoare că am avut exemplu în familie. Tata este inginer constructor și mă lua cu el la biroul de arhitectură. Atelierul, amplasat într-o casă veche din Focșanii de altă-dată, avea ferestre mari, iar pe unul dintre pereți era o perspectivă imensă a Catedralei Catolice. Această imagine m-a fascinat instantaneu. De atunci, mi-am dorit să pot și eu să concep lucrări importante, emblematice, care să lase amprenta asupra unui oraș. Puțini știu că în orașul meu natal, la actualul Colegiu Național Unirea din Focșani, au învățat arhitecții Anghel Saligny și Ion Mincu. Ei au pus bazele învățământului românesc de arhitectură și inginerie. M-a inspirat viața lui Ion Mincu, marele arhitect care a studiat la Paris. Când am studiat în Paris și apoi am urmat stagiul la biroul de arhitectură Rihard+Scoller din Paris, pot spune că a fost un vis devenit realitate.
M-am întors în România cu dorința de a aplica, de a utiliza cât mai mult din ce am învățat și de a deveni cât mai competitivă. Așa am participat la cât mai multe competiții de arhitectură și mă perfecționez continu, urmând studiile EMBA ale Universității din Viena.
Andrei Ștefănescu: Pot să spun că am în ADN arta și arhitectura. Străbunicul meu a fost pictorul Nicolae Popovici Lespezi, bunica a fost sculptoriță, iar tatăl a fost arhitect. Pe lângă jocuri, mi-au rămas în amintirile din copilărie și albumele de artă, planșele, desenele și sculpturile. Era important pentru mine, ca și copil, să fiu prezent în atelierul bunicii și să observ tot procesul prin care o idee prinde formă și devine sculptură. Îmi place să desenez, eram foarte interesat de schițele și de desenele arhitecților. Dar decizia de a călca pe urmele tatălui meu am luat-o ceva mai târziu, în clasa a X-a.
L-am ajutat într-o zi pe tata să măsoare o clădire și am văzut cum, în timp ce luam dimensiunile pereților, se contura pe hârtie planul clădirii. Aveam în față cele două percepții ale unei clădiri: planul, reprezentarea convențională și realitatea. Mi-a plăcut foarte mult, a contribuit semnificativ la decizia de a deveni arhitect.
În timpul facultății, am participat la mai multe concursuri naționale și internaționale, la care am avut rezultate bune. Acest lucru mi-a dat încredere că drumul ales este cel bun.
Care sunt valorile pe care se bazează Studio ae?
Elena Ștefănescu: Considerăm că arhitectura este o manifestare a evoluției și scopul ei este îmbunătățirea calității vieții. Scopul fiecărui proiect al nostru este să sintetizeze și să găsească terenul comun al diferitelor valențe: estetice, funcționalitate, eficiență, constrângeri, costuri, timp și calitate.
Andrei Ștefănescu: Studioul nostru este un loc în care arhitectura, designul, arta și ingineria se îmbină și sunt direcționate pentru a atinge așteptările clienților.
Ați câștigat o serie de premii prestigioase în România și în Franța. Cât de importante au fost aceste concursuri pentru cariera dumneavoastră?
Elena Ștefănescu: Am participat la diverse concursuri pentru a deveni tot mai competitivi și creativi. De exemplu, organizatorii Concursului Internațional Art Urban propuneau participanților să aleagă un sit și să dezvolte un concept pentru revitalizarea spațiilor vide uitate. Am ales Bucureștiul, iar conceptul de revitalizare a fost recompensat de asociația Art Urban susținută de Ministerul Dezvoltării și Ecologiei din Franța cu locul I, după selecția celor peste 200 de echipe participante din toată lumea. Acest concurs m-a făcut să realizez că o echipă mică, de numai trei persoane la acea dată, poate schimba imaginea unui oraș, poate avea un cuvânt de spus și că putem fi auziți și văzuți la nivel internațional.
Andrei Ștefănescu: Am participat la peste 20 de concursuri. La peste jumătate din acestea am fost premiați.
Ne-au motivat mult nu doar Locul I de la concursul de Internațional de urbanism ArtUrban, cât și mențiunea de la Anuala de Arhitectură București 2018 cu proiectul “Haștag”, un proiect cu atitudine, demonstrează curajul echipei de a propune idei și soluții originale.
În ultimii ani, am obținut distincții cu atât mai importante pentru noi cu cât concurența a fost foarte puternică. De exemplu, în 2020 proiectul finalizat de reconversie al Autogării Chitila a fost premiat pentru calitate în cadrul Anualei de Arhitectură București, secțiunea Arhitectura Spațiului Public. În plus, fiecare client nou care ne alege este o dovadă a încrederii pe care ne-o acordă și o oportunitate de a materializa ideile noastre. Este un moment motivant să vedem proiectele construite.
Ce servicii oferiți? Cu ce subcontractori lucrați?
Andrei Ștefănescu: Studio ae oferă în prezent toată gama de servicii office, comerciale și rezidențial de la realizarea temei de proiectare până la asistența în faza de execuție, atât pentru arhitectură cât și pentru rezistență și instalații (prin parteneri externi).
Domeniul de expertiză al Studio ae acoperă toată gama de servicii de proiectare necesară construirii. În principal programele pe care le-am abordat sunt din zona de retail&office și, mai nou, ne dezvoltăm pe programul rezidențial. Ca diferențiere, studio ae are experiență și pe segmentul clădirilor existente și pe cel al clădirilor complet noi.
Elena Ștefănescu: În prezent, ne-am extins echipa de colaboratori pentru a răspunde nevoilor clienților, spre exemplu pentru faza PUZ, conformări termice, proiectare clădiri pasive.
Câți angajați și colaboratori aveți în prezent?
Elena Ștefănescu: Din echipa Studio AE fac parte opt angajați și peste 20 de colaboratori pe diferite specialități, de la ingineri topometriști la experți pe structură recunoscuți în domeniu.
Cum vă motivați echipa? Pe ce abilități puneți accent atunci când luați în considerare recrutarea de noi colaboratori?
Elena Ștefănescu: Vrem să fim cei mai buni și de aceea suntem preocupați de perfecționarea și învățarea continuă. Am implementat un sistem de management pentru o mai bună organizare și predictibilitate. Participăm la cursuri cu scopul de a ne dezvolta, credem că orientarea către client și certificările organizației reprezintă calea noastră către evoluție. Ne-am străduit să organizăm înainte de pandemie cele mai interesante și educative team-building-uri, de exemplul unul a fost pentru noul site studioae.ro care este în lucru. Ne preocupă nu doar coeziunea echipei ci și stimularea performanței și a creativității fiecărui membru al echipei Studio Ae.
Creativitatea, integritatea, responsabilitatea, dorința de a învăța și de a se autodepăși și de a lucra în echipă sunt principalele criterii la angajare.
Care au fost / sunt clienții cei mai reprezentativi pentru care ați lucrat?
Andrei Ștefănescu: Suntem recunoscători că am avut șansa să lucrăm pentru lideri în domeniile lor de activitate precum eMag, Mega Image, Cora, Geberit, Husqvarna, Gusturi Românești, Flanco, Philips, Soletanche Bachy.
Care au fost cele mai complexe lucrări derulate / în care v-ați implicat?
Andrei Ștefănescu: Ne plac provocările, ele scot creativitatea și profesionalismul la lumină. Unele dintre cele mai complexe lucrări sunt cele în care abordezi clădiri existente, istorice. Un astfel de proiect este supus din start unor condiționalități multiple. Reconversia Autogării Chitila și Concept Store Domenii au fost proiecte la care am lucrat intens, cu drag, pornind de la provocările constructive existente pentru a răspunde nevoilor actuale.
În prezent ne dezvoltăm portofoliul pe zona de rezidențial, în special locuințe cu un consum redus de energie, inclusiv case pasive.
În ce domenii există nevoie mai mare de serviciile arhitecţilor? Ce potențial de creștere există pe această piață, având în vedere nivelul statelor dezvoltate?
Elena Ștefănescu: Pandemia nu a cauzat închiderea șantierelor, activitatea a continuat datorită specificului activității. Observăm o creștere a cererii mai ales pe segmentele rezidențial și industrial, în timp ce pe cel de office activitatea a încetinit, un impact direct al fenomenului work from home. Reconversia spațiilor de birouri este un alt segment care poate cunoaște creșteri ale cererii.
Pe zona de lucrări publice de calitate este o zonă foarte amplă unde ar fi foarte mult de recuperat pentru a ajunge la standardele de calitate din vest. Din păcate, ideea de preț cel mai mic în construcții, pe termen lung conduce la o scădere a calității care se observă la nivelul orașelor și instituțiilor.
Cine ar trebui să stimuleze cultura construirii de calitate?
Elena Ștefănescu: Fiecare din noi. Fie că sunt beneficiar, arhitect, constructor, reprezint o instituție publică sau constructor. Cererea este cea care dictează oferta și nu există la nivel majoritar această cultură a construirii de calitate. Evident un factor important îl reprezintă și puterea economică. Soluția este undeva la mijloc și ea apare din dialogul deschis, sincer și eficient dintre beneficiar, echipa de arhitecți și constructori și autoritățile publice.
În ultimii ani au emigrat mai mulţi arhitecţi din România. Cum percepeţi acest fenomen?
Andrei Ștefănescu: Mulți colegi de-ai noștri au plecat, unii imediat după facultate, unii în următorii ani. Alții au schimbat domeniul. Este o meserie în care este necesară multă experiență, mii de ore de proiectare, șantiere finalizare, multă răbdare și perseverență pentru a reuși. Să sperăm că poate unii se vor și întoarce, dar sincer cred că este o posibilitate mică.
Cum vedeți concurența actuală / nivelul de competiție în corpul profesional al arhitecților?
Elena Ștefănescu: Competiția este tot mai ridicată. Pe noi ne stimulează și ne face să fim preocupați în permanență de a fi tot mai buni, mai aplecați către clienți și nevoile lor. Vrem să fim eficienți fără a face rabat de la cerințele de siguranță, calitate și de la bunele practici.
Patrimoniul construit a suferit distrugeri dramatice în țara noastră. În acest context, rolul autorităților locale și centrale în programul de regenerare urbană este vital. Ce ar trebui să facă arhitecții pentru a grăbi procesul de revitalizare a patrimoniului arhitectural din marile orașe?
Elena Ștefănescu: Proiecte de revitalizare există, însă deocamdată, nu vedem că autoritățile inițializează dialoguri pentru a demara proiecte viabile pentru viitor. Poate că arhitecții trebui să fie într-o măsură mai mare mai proactivi. Este necesară și o legislație care să susțină proiectele publice de calitate.
Unde vă vedeți peste 5 ani, ca dimensiune a business-ului, anvergura clienților și poziționarea în piață?
Andrei Ștefănescu: Recunoscuți în domeniu pentru profesionalism, printre primii 20 din domeniu, cu o echipă consolidată cu 20-30 de angajați, proiecte vizionare, la o scară mai mare și, de ce nu, cu proiecte derulate în afara României.