luni, aprilie 19, 2021
Abonament 2021 ClubAntreprenor.ro

Interviu cu dr. ing. Costică T. MUSTAȚĂ, Președintele CCIB: Mediul de afaceri solicită ferm guvernanţilor să facă o reformă reală în administraţie

Must Read

Topurile Legal500 din acest an au dezvăluit noi nume din echipa Wolf Theiss în categoriile Leading Individuals, Next Generation Partner și Rising Stars

Odată cu lansarea clasamentului Legal 500 ediția 2021, echipa din București a firmei de avocatură Wolf Theiss continuă să...

Interviu cu Dragoș Iliescu, CEO, Chief Scientist și fondator Brio®: Avem în plan extinderea Brio și la nivel internațional

Interviu cu Dragoș Iliescu, CEO, Chief Scientist și fondator Brio® Avem în plan extinderea Brio și la nivel internațional   Testele Brio...

Solaris va livra 7 autobuze electrice la Sighetu Marmației

Solaris Bus & Coach, lider european în producția de vehicule electrice pentru transport public, anunță semnarea unui contract cu...

Interviu cu dr. ing. Costică T. MUSTAŢĂ, Președintele CCIB

Mediul de afaceri solicită ferm guvernanţilor să facă o reformă reală în administraţie

 

Ce strategie de dezvoltare are Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) în acest an?

Poate mai mult ca niciodată, în actualul context economico-sanitar, rolul nostru este acela de a veni în sprijinul comunităţii de afaceri, puternic fragilizată după zece luni de criză, cu răspunsuri şi soluţii viabile la problemele sale, vechi şi noi. Aceasta este ideea care a stat la baza creionării strategiei noastre, axată pe trei direcţii principale.

În primul rând, vom promova, în continuare, la nivelul Executivului, o serie de măsuri menite să asigure lichidităţi şi finanţări necesare pentru buna funcţionare a companiilor, în condiţiile în care şi anul acesta va fi unul foarte dificil. În opinia noastră, se impune, de exemplu, simplificarea procedurii de compensare reciprocă a creanţelor. În ceea ce priveşte finanţările, credem că este necesar ca cele două bănci de stat, EximBank şi CEC Bank, să fie stimulate să ofere firmelor mai multe produse dedicate, în condiţii avantajoase. De asemenea, considerăm că este nevoie de simplificarea şi clarificarea procedurilor necesare pentru accesarea diverselor programe guvernamentale, precum şi de automatizarea, pe cât posibil, a procedurilor de evaluare a dosarelor depuse de companii. Complementar, este necesară scurtarea perioadei de procesare pentru creditele bancare acordate în cadrul diverselor axe de finanţare.

În al doilea rând, datorită relaţiilor foarte bune pe care le avem cu membrii corpului diplomatic acreditat în România, cu diplomaţii români în străinătate, dar şi cu organizaţiile camerale partenere de peste hotare, chiar şi în aceste condiţii dificile, avem capacitatea de a susţine internaţionalizarea afacerilor companiilor româneşti, atât prin organizarea de evenimente dedicate, inclusiv în mediul virtual, cu o puternică componentă B2B, cât şi prin acordarea de consultanţă şi asistenţă pe anumite proiecte concrete.

În al treilea rand, venim în sprijinul comunităţii de afaceri bucureştene cu servicii adaptate acestei perioade dificile, furnizate atât la sediu, cât şi online. De exemplu, în perioada următoare, vom continua să acordăm atenţie promovării ofertei membrilor noştri şi nu numai, atât în ţară, cât şi în străinătate, prin toate mijloacele care ne stau la dispoziţie. În plus, nu vom neglija activitatea de pregătire antreprenorială şi de formare profesională.

După un an 2019 foarte bun pentru mediul de afaceri, cu venituri și profituri în creștere, anul trecut a fost marcat de pandemie. Aveți un dialog permanent cu firmele membre în CCIB.  Care sectoare economice au fost cele mai afectate?

Fără îndoială, cel mai afectat domeniu este şi va fi, în continuare, HoReCa. În 2019, Capitala, care dispunea de circa 21.000 locuri de cazare, a avut peste 2 milioane de turişti, mare parte străini, îndeosebi pe segmentele de city break (în creştere continuă de ani buni) şi turism de afaceri.

Anul trecut, situaţia s-a schimbat radical. De exemplu, în perioada martie-octombrie 2020 (date disponibile), Capitala a concentrat cumulat doar 238,6 mii sosiri în unităţile de primire turistică, cu 84% mai puţine decât în perioada corespunzătoare a anului 2019. În ceea ce priveşte indicele de utilizare netă a locurilor de cazare, de la debutul pandemiei de Coronavirus, acesta a fost cuprins între 4,7% (aprilie) şi 14,5% (septembrie). Spre comparaţie, în perioada martie-octombrie 2019, indicatorul a variat între 42,5% (martie) şi 51,5% (octombrie).

Din păcate, perspectivele nu sunt dintre cele mai bune. Gradul de afectare al domeniului este în continuare foarte mare, pe fondul: lipsei de predictibilitate a posibilităţii de a călători, reducerii veniturilor populaţiei, modificării semnificative a comportamentului de consum din cauza crizei coronavirusului, menţinerii închise a restaurantelor care nu dispun de terasă. În Capitală, în HoReCa lucrau înainte de pandemie circa 36.000 de oameni, adică circa 3% din populaţia activă a Bucureştiului. Din păcate, astăzi unii sunt în şomaj tehnic de luni bune, alţii şi-au pierdut locul de muncă, iar cei care încă lucrează sunt demoralizaţi din cauza incertitudinii care planează asupra acestui sector şi a veniturilor diminuate semnificativ.

În opinia mea, HoReCa va fi sectorul cu cea mai lentă revenire la nivelul de dinainte de criza coronavirusului, într-un orizont de timp de câţiva ani. Aşa cum a făcut-o pe parcursul anului trecut, Camera bucureşteană va continua să ia poziţie ori de câte ori va avea ocazia în vederea sprijinirii membrilor săi din acest sector.

Celelalte domenii nu au fost afectate în mod semnificativ. De exemplu, în primele 11 luni ale anului 2020, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, faţă de perioada similară a anului 2019, cu 19,3%, datorită evoluţiei favorabile a tuturor categoriilor de construcţii. Pe obiecte, construcția de clădiri nerezidențiale a crescut cu 14,2%, construcția clădirilor rezidențiale cu 20,4%, iar construcțiile inginerești au înregistrat o majorare cu 23,1%. În aceeași perioadă, desi producţia industrială a scăzut cu 10,5% în ansamblul ei, comparativ cu primele 11 luni din 2019, în industria bunurilor de folosinţă îndelungată s-a înregistrat o creștere cu 2,6%, iar comenzile pentru acest sector au înregistrat o majorare cu 20,3%.

Cum apreciați măsurile guvernului de sprijin a mediului de afaceri (credite garantate și cu dobândă subvenționată, rambursări de TVA, șomaj tehnic acoperit etc.)? Se putea face mai mult, în contextul unui buget vlăguit?

Guvernul a elaborat o serie de acte normative prin care a venit în sprijinul comunităţii de afaceri, dar din păcate nu a putut acoperi efectele pandemiei prelungite de-a lungul anului 2020. Aceste efecte au avut un caracter dramatic pentru unele sectoare, precum HoReCa. În prima etapă a pandemiei, Executivul s-a mişcat destul de greu, dar în timp a reuşit să se replieze, iar sprijinul – sub diferite forme – şi-a făcut   într-o oarecare măsură efectul. Acordarea de microgranturi, granturi pentru capital de lucru şi granturi pentru investiţii, chiar dacă doar pe termen scurt, sunt vitale, pentru că, în lipsa lor, dificultăţile IMM-urilor în ceea ce priveşte desfãşurarea activităţilor curente şi de investiţii se pot accentua, cu impact direct asupra veniturilor la bugetul de stat, dar şi asupra creşterii ratei somajului. De asemenea, amânarea la plată a unor taxe şi impozite, acoperirea plăţii somajului tehnic, creditele cu garanţii de stat şi dobânzi subvenţionate au dat o „gură de oxigen” comunităţii de business şi i-a permis să-şi continue activitatea şi să-şi recalibreze „din mers” afacerile.

Atât fondurile alocate de Guvern, cât şi cele ce vor fi primite de la Uniunea Europeană (UE) în perioada următoare, şi aici mă refer la cele aproximativ 80 miliarde de euro prin Planul de Redresare „NextGeneration EU” şi din Bugetul Multianual al UE 2021-2027, sunt extrem de importante pentru mediul de afaceri românesc.

Este imperios necesar ca acest sprijin acordat IMM-urilor şi nu numai să continue. În condiţiile în care criza sanitară este departe de final, perioada de revenire a economiei româneşti va fi mai lungă decât se anticipa. O retragere prematură şi bruscă a sprijinului statului ar conduce la un val de falimente şi, în anumite situaţii, la pierderea a ceea ce s-a câştigat, cu mult efort din partea tuturor.

Cum se implică CCIB în susţinerea întregii comunitaţi de afaceri din municipiul Bucureşti şi nu doar a membrilor săi?

De exemplu, una dintre preocupările noastre constante o constituie promovarea oportunităţilor insuficient valorificate la nivelul economiei autohtone. De pildă, în opinia noastră, industria românească are o şansă reală de relansare şi dezvoltare prin operaţiuni de offset. Din păcate, deşi sectorul privat românesc este pregătit din punct de vedere tehnic, tehnologic şi al resursei umane să intre în acest domeniu, în acest moment sunt puţine firme implicate efectiv în derularea unor contracte ce conţin clauze offset şi vorbim în special de subcontractare.

Pentru a schimba această situaţie, în ultima perioadă, unul dintre obiectivele noastre a vizat promovarea avantajelor aplicării Legii offset-ului la nivelul companiilor membre, dar şi nemembre, precum şi dezvoltarea unui dialog pragmatic şi deschis între reprezentanţii ministerului de resort şi comunitatea de afaceri pe tema valorificării acestor oportunităţi.

Pentru a beneficia din plin de Legea offset-ului (Polonia a demonstrat că se poate!), industriaşii au nevoie de: asigurarea unui cadru legal clar şi uşor de aplicat, în care procedura de compensare să se aplice la toate contractele de import de tehnică specială, funcţionarea eficientă a Oficiului de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială, dar şi de promovarea constantă şi ţintită a domeniilor prioritare ce beneficiază de derularea operaţiunilor de compensare şi a modalităţilor de operaţionalizare a contractelor cu clauză offset. De asemenea, este nevoie de programe multianuale coerente, a căror realizare să fie urmărită cu consecvenţă.

Sunt chestiuni pentru care milităm ori de câte ori avem ocazia, pentru că o astfel de abordare ar conduce la: atragerea de capital străin, crearea de noi capacităţi de producţie şi de noi locuri de muncă, reducerea decalajului tehnologic comparativ cu ţările vestice, creşterea productivităţii în industrie, creşterea competitivităţii economiei româneşti, dar şi la diminuarea deficitului balanţei comerciale.

CCIB are un Centru de Mediere și o Curte de Arbitraj. Ce strategie aveți pentru dezvoltarea acestor entități?

Şi în ceea ce priveşte medierea şi arbitrajul, am aplicat aceleaşi reguli, ca în orice alt domeniu al activităţii noastre: servicii de foarte bună calitate, prestate în condiţii de siguranţă. Experienţa si buna reputaţie profesională de care se bucură, în ţară şi în străinătate, mediatorii şi arbitrii noştri constituie o garanţie solidă pentru calitatea prestaţiilor oferite celor ce apelează la noi. În plus, în actualul context epidemiologic, ne-am asigurat că echipele noastre pot desfăşura şedinţele atât online, cât şi în săli cu o suprafaţă generoasă, în care sunt respectate toate regulile privind distanţarea fizică, fiind evitate astfel riscurile de infectare generate de aglomeraţia inerentă din instanţe.

Observ cu bucurie că din ce în ce mai mulţi antreprenori aleg să-şi soluţioneze diferendele prin metode alternative. Pe lângă motivele specifice, punctate anterior, oamenii de afaceri încep să preţuiască la justa lor valoare avantajele medierii şi arbitrajului. Reamintesc că în ambele situaţii şedinţele nu sunt publice, iar dosarul este confidenţial, fiind evitate astfel eventualele prejudicii de imagine şi pierderile financiare deloc de neglijat ce derivă din acestea. În plus, perioada de timp necesară pentru soluţionarea litigiului şi obţinerea unui titlu executoriu este incomparabil mai redusă decât în cazul în care se apelează la instanţă. De asemenea, costurile aferente sunt substanţial inferioare celor generate de soluţionarea conflictului prin procedura de drept comun.

CCIB a organizat și organizează o serie de cursuri și evenimente dedicate mediului de afaceri. Ce plan de cursuri aveți pentru acest an? Cum sunt privite cursurile online?

Vom relua evenimentele din seria Business Breakfast, în cadrul cărora reprezentanții mediului de afaceri au posibilitatea de a intra într-un dialog mai puțin convenţional, dar eficient cu specialişti, consultanţi şi politicieni de top, pe teme de interes, precum: Legea offset-ului, impactul Brexit asupra comunităţii de afaceri, infrastructura, fiscalitatea, stabilitatea şi predictibilitatea legislativă, relocarea capacităţilor de producţie, problemele energetice.

De asemenea, vom organiza workshop-uri şi seminarii de informare şi conştientizare cu privire la acte normative care se află în dezbatere sau nou intrate în vigoare şi care au impact semnificativ asupra activităţii firmelor. Vom continua să organizăm cursurile de „Responsabil cu gestionarea deşeurilor” și „Formare Responsabil cu protecția datelor cu caracter personal”. În ceea ce priveşte organizarea online a evenimentelor, face parte din „noua normalitate”.

Ce beneficii are o companie care este membră în CCIB?

Aş vrea să fac o menţiune importantă: conform statutului, membrii noştri dispun de unele facilităţi şi avantaje, însă toate firmele bucureştene care ni se adresează sunt tratate în mod egal şi sunt reprezentate de Camera bucureşteană în mod nediscriminatoriu.

Membrii noştri care au cotizaţia achitată la zi beneficiază de reduceri de până la 50% la tarifele percepute de CCIB la majoritatea serviciilor. La eliberarea certificatelor de forţă majoră reducerile pot ajunge până la 70%. De asemenea, companiile membre beneficiază de: până la 24 de ore de consultanţă/an, în funcţie de nivelul de cotizaţie, includerea în Catalogul membrilor, eliberarea de scrisori de recomandare către CCI partenere din străinătate pentru acordarea de asistenţă pe piaţa locală, eliberarea de certificate pentru participarea la licitaţii în străinătate, promovarea ofertei companiei, pe plan intern şi extern, online şi offline, prin mijloace specifice.

Cum apreciați organizarea sistemului cameral din România, în anul 2021?

Legea 335/2007 cuprinde o serie de prevederi care astăzi nu mai corespund realității, intereselor comunității de afaceri și ale camerelor de comerț și industrie. În opinia Camerei bucureştene, amendamentele aduse acestei legi trebuie să fie în concordanță cu tendinţele manifestate pe plan internaţional şi în beneficiul destinatarilor finali, adică al oamenilor de afaceri. Credem că este necesară creșterea importanței, locului și rolului camerelor de comerț și industrie județene și a municipiului București ca reprezentanți legitimi ai mediului de afaceri în actualul context economico-social național și internațional, inclusiv a tendințelor de descentralizare a activității economice. Şi eu, şi colegii mei din conducerea CCIB ne exprimăm întreaga disponibilitate pentru un dialog pragmatic și constructiv pe această temă.

Foarte multe târguri, expoziții, evenimente dedicate mediului de afaceri nu s-au mai putut organiza fizic. Ce impact a avut acest fenomen asupra comerțului exterior al companiilor membre în CCIB?

Fără îndoială, anularea îndeosebi a manifestărilor expoziţionale internaţionale a influenţat negativ exportul companiilor româneşti, dar nu în mod semnificativ. Mulţi organizatori s-au repliat rapid, au trecut în online şi au pus accent pe serii de întâlniri B2B între ofertanţi şi potenţiali clienţi. Industria a mers mai departe, nu cu motoarele turate la maximum şi nu în forma în care ştiam noi, dar a mers.

Dacă ne uităm la datele disponibile la nivelul Direcţiei Generale de Statistică a Municipiului Bucureşti, în perioada martie-august 2020, exportul companiilor bucureştene s-a diminuat cu 17% faţă de perioada similară a anului 2019, pe fondul scăderilor abrupte consemnate în lunile aprilie şi mai, de 37%, respectiv 33%. Practic, problemele mari au fost în perioada de lockdown.

Toată lumea vorbește despre necesitatea reducerii aparatului de stat (primării, consilii județene, ministere, agenții de stat, regii și companii cu capital majoritar de stat). Va fi capabil noul guvern să facă o restructurare eficientă?

Paradoxal, dacă comparăm numărul personalului angajat în aparatul de stat din România cu cel din alte state ale UE, vom constata că România se află pe un loc codaş şi în acest caz. Din păcate, randamentul românilor ce-şi desfăşoară activitatea în sectorul bugetar este de departe mult mai scăzut decât al colegilor din UE, iar rezultatul muncii lor în ansamblu se vede clar: birocraţie exagerată, lentoare, dezinteres etc. Vreau să fiu bine înţeles, nu întreg personalul bugetar poate fi caracterizat astfel, dar per ansamblu rezultatele nu sunt satisfăcătoare şi nici pe departe cele aşteptate de populaţie. Costurile aferente personalului din aparatul de stat, raportate la randamenul muncii acestuia sunt foarte mari, iar o creştere în continuare a numărului de angajaţi la stat va deveni imposibil de susţinut de către ceilalţi contribuabili.

Daca noul guvern va fi capabil să facă o restructurare eficientă? Mă tem că nu. De fiecare dată, fiecare guvern nou instalat la Palatul Victoria a făcut această promisiune. În final, s-a dovedit că nu s-a făcut niciun fel de restructurare de fond, numărul personalului bugetar crescând de la an la an. Astfel, în 2018 erau 1,19 milioane de bugetari, în 2019 – 1,22 milioane, pentru ca în trimestrul patru al anului 2020 să ajungă la 1,24 milioane. Acelasi trend crescător se înregistrează şi la nivelul instituţiilor din subordinea ministerelor, în primării, consilii județene, regii autonome și companii cu capital majoritar de stat. Deşi guvernele au cheltuit sume mari de bani pentru digitalizarea activităţilor, birocraţia a rămas aceeaşi.

Pe de altă parte, asa cum declara de curând Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank România: “Salariile din sectorul public din România, spre exemplu în administraţia publică, raportate la salariul mediu pe economie, sunt cu circa 70% mai mari, din acest punct de vedere cea mai mare diferenţă din Europa”. Nu trebuie uitat că în zona bugetară, pe lângă salariul de bază, angajaţii primesc o sumedenie de beneficii care le rotunjesc veniturile într-un procent deloc neglijabil.

De nenumărate ori, organizaţia noastră a luat poziţie în ceea ce priveşte decalajul existent între veniturile obţinute de angajaţii din sistemul bugetar şi cel privat. Dacă nu se păstrează un echilibru rezonabil între acestea, este posibil a se crea un derapaj economic din care se va ieşi cu greu şi cu multe sacrificii.

Mediul de afaceri solicită ferm guvernanţilor să facă o reformă reală în administraţie, să dimensioneze corect toate instituţiile din subordine, iar productivitatea să crească la nivelul personalului similar din UE. Nu este de acceptat ca cei din mediul privat, care muncesc, plătesc taxe şi impozite şi stau la baza dezvoltării economiei României să aibă salarii net inferioare celor care lucrează în administraţie, într-un etern “dolce far niente”.

- Advertisement -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -

Latest News

Topurile Legal500 din acest an au dezvăluit noi nume din echipa Wolf Theiss în categoriile Leading Individuals, Next Generation Partner și Rising Stars

Odată cu lansarea clasamentului Legal 500 ediția 2021, echipa din București a firmei de avocatură Wolf Theiss continuă să...

Interviu cu Dragoș Iliescu, CEO, Chief Scientist și fondator Brio®: Avem în plan extinderea Brio și la nivel internațional

Interviu cu Dragoș Iliescu, CEO, Chief Scientist și fondator Brio® Avem în plan extinderea Brio și la nivel internațional   Testele Brio sunt teste digitale standardizate, prin...

Solaris va livra 7 autobuze electrice la Sighetu Marmației

Solaris Bus & Coach, lider european în producția de vehicule electrice pentru transport public, anunță semnarea unui contract cu municipiul Sighetu Marmației pentru livrarea...

Primele blocuri din România cu fațadă 100% din lemn și izolate în totalitate cu spumă poliuretanică

LOFT green apartments beneficiază în faza a 2-a a construcției de fațadă din lemn finlandez și izolație de ultimă generație, cu spumă poliuretanică, un...

Lidl Romania organizează în perioada sărbătorilor pascale o nouă colectă de alimente pentru susținerea comunităților vulnerabile

Lidl România continuă să susțină comunitățile vulnerabile și organizează, în parteneriat cu rețeaua Băncilor pentru Alimente, cea de-a treia ediție a campaniei de colectare...
- Advertisement -

Mai multe articole ca acesta

- Advertisement -