Efectele secundare ale hiper-reglementării tutunului- Exemple din Canada, Scoția, Marea Britanie

World Tax Payers Association, organizație care reunește grupuri de protecție a contribuabililor din peste 60 de țări, atrage atenția Parlamentului printr-o scrisoare oficială transmisă recent, că prevederile Propunerii Legislative anti-tutun, aflată în dezbaterea Camerei Deputaților (PL 587/2019) vor duce la cresterea pietei negre și decimarea comertului, fără ca incidența fumatului să scadă. În materie de reglementări, ca și în materie de tratament, “rețetele” prescrise trebuie să țină cont de efectele secundare, adesea periculoase, care nu pot fi neglijate.

Potrivit World Tax Payers Association, în Canada, o propunere similară de interzicere a expunerii produselor din tutun în magazine a avut ca efect secundar cresterea pietei ilegale: „consumatorii nu au perceput achizitionarea de tigarete de contrabandă drept ilegală, pentru că nu era nicio diferență între a cumpăra produse legale de pe un raft ascuns sau ilegale de sub tejghea. 60% dintre fumătorii din Ontario consideră că nu este ilegal să achizitionezi țigarete de contrabandă, iar 41% dintre cei din Quebec au aceeași părere  (Asociația Magazinelor de Proximitate, Tutunul de Contrabandă în Canada – Timpul de a Acționa, Toronto, 2009).

„Distorsionarea pietei afectează mai ales micii comercianți, pentru care vânzările produselor din tutun și implicit expunerea acestora, sunt mult mai importante decât pentru supermarket-uri. Rafturile cu produs la vedere confirmă consumatorilor că și un magazin de proximitate are o ofertă rezonabilă pentru diversele tipuri de produse din tutun. Prin interdictia expunerii, situația s-a schimbat și mulți consumatori au migrat către magazinele mari. Ceea ce a dus la falimentul a 2.300 de magazine de proximitate, o cifră record reprezentând aproximativ 15% din totalul la nivel național (PriceWaterhouseCoopers si Universitatea HEC Montreal  – Prezenta Locala, Punct Forte Național: Magazinele de Proximitate din Canada)”, se arată în scrisoarea World Tax Payers Association.

Nici Scoția un e un exemplu de urmat. Federatia Comerciantilor de Produse Alimentare din Scoția semnalează într-un document adresat recent Parlamentului României că, după interzicerea expunerii produselor din tutun, 640 de magazine alimentare si-au incetat activitatea, cauzând pierderea a 4.000 de locuri de muncă. În Scoția existau înainte de aplicarea restricțiilor aproximativ 5.000 de magazine alimentare, care ofereau 40.000 de locuri de muncă, tutunul reprezentând 34% din totalul vânzărilor. Comercianții au fost nevoiți să achiziționeze si să instaleze noi sisteme de expunere cu compartimente multiple. Costul final al acestora este dificil de calculat, estimarea inițială fiind de circa 2.000 lire pe magazin. Chiar si o creștere mică a cheltuielilor poate afecta viabilitatea magazinelor alimentare, deoarece acestea reprezintă afaceri cu marjă mică de adaos si volume mari de vânzări.

Deloitte a realizat o cercetare pentru Asociația Australiană a Magazinelor Alimentare, care a estimat că interdictia expunerii presupune 15-30 de secunde în plus pentru fiecare tranzacție. Ceea ce înseamnă un timp suplimentar de așteptare la coadă pentru toți clienții din magazine și un impact semnificativ. În anumite cazuri, timpul chiar se dublează.

Valoarea medie a cumpărăturilor unui consumator este de circa 6,38£ per vizită, așadar fiecare persoană care pleacă din cauza cozii prea lungi echivalează cu o pierdere de 6,38£ pentru comerciant, ceea ce înseamnă o reducere semnificativă a veniturilor.

În Marea Britanie, produsele din tutun au fost retrase de la expunerea în punctele de vânzare în aprilie 2015. Date KMPG arată că la cinci ani după interzicerea expunerii la raft, contrabanda a crescut de la 10% la 18%!

Tototdată, inițiativa legislativă urmărește să restricționeze și produsele cu risc redus prin interzicerea vapatului în locurile publice.

De precizat că îmbolnăvirile din SUA au fost cauzate de utilizarea în țigaretele electronice a unor lichide cumpărate de pe piața neagră, care conțineau extracte de cannabis și marijuana. Aceste informații au fost comunicate consumatorilor de către FDA (Food and Drug Administration). În UE, țigaretele electronice și produsele de tutun care nu arde sunt reglementate riguros, printr-o Directivă europeană transpusă în legislația statelor membre, inclusiv în România (Legea 201/2016), iar substanțele folosite sunt notificate Comisiei Europene cu șase luni înaintea punerii pe piață.